Articole

Despre scufundari

Scufundarile, cunoscute generic ca scuba diving, sunt o activitate de agrement care nu mai este demult inaccesibila. Echipamentul din ce în ce mai avansat împreuna cu un concept de baza foarte simplu pot face o trecere pe cât de simpla pe atât de spectaculoasa în lumea subacvatica.

Practicantii se scufunda si înoata sub apa folosindu-se de tuburile de oxigen cu ajutorul carora se poate sta sub apa un timp mult mai îndelungat decât prin mentinerea respiratiei din free diving sau prin tehnicile de la snorkeling. Scufundatorul se deplaseaza prin apa cu ajutorul labelor de scafandru, dar uneori se mai foloseste si un DPV (diver propulsion vehicle – vehicul de propulsie a scufundatorului) numit si scooter sau un sistem de suprafata care deplaseaza scufundatorul cu ajutorul barcii.

DEOSEBIRE
Dupa ceea ce scrie în DEX, scafandrul se defineste ca persoana specializata în lucrari acvatice tehnice si care foloseste costum de scafandru, impermeabil, închis ermetic pe când scufundatorul este persoana specializata în scufundari dar care nu foloseste costumul de scafandru. În scufundarile de agrement practicantul este oarecum între cele doua situatii, însa noi vom folosi termenul de scufundator care pare mai aproape de realitate, practicantii de agrement neputând fi înclusi în categoria profesiei de scafandru. Este o diferenta de antrenament, experienta si echipament între scufundarile de recreere si cele tehnice.

TERMEN
Termenul de SCUBA este un acronim pentru Self Contained Underwater Breathing Apparatus (care în traducere relativa ar înseamna Aparat Autonom pentru Respirat Sub Apa) si a aparut în timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial.
Original se referea la aparatele de oxigen autonome numite si recirculatoare, elaborate de specialistul american Christian Lambertsen si folosite de scafandrii armatei SUA. Desi cuvantul SCUBA a pornit ca un acronim, acum este generic folosit pentru a denumi echipamente sau aparate de scufundare.

PRESIUNI SI ADÂNCIMI
Înca de la început s-a observat însa ca nu este de ajuns doar un tub cu oxigen pentru a respira confortabil sub apa ci, odata ce cobori, ai nevoie si de o presiune acceptabila asupra pieptului si plamânilor. Presiunea aerului pe care îl înhalezi trebuie sa contracareze presiunea exercitata de mediul ambiant pentru ca plamânii sa se poata extinde.

Cei mai experimentati diveri pot coborî pâna la adâncimi de 214 m, aproximativ 10 m adâncime reprezentând 1 bar.
Scufundarile de recreere se fac pâna la adâncimi de 30 - 40 m, limita peste care o serie de probleme de siguranta fac ca scufundarile sa nu mai fie sigure folosind echipament si tehnici de scufundari de agrement.

TIPURI SISTEME
Recirculatoarele, asa cum sunt numite aparatele autonome de respirat sub apa din scuba diving, pot fi de mai multe tipuri:
•    cu circuit deschis – în care tot amestecul respirator expirat este eliminat în mediul acvatic exterior
•    cu circuit semiînchis – în care o parte din amestecul respirator expirat este evacuat în mediul acvatic exterior iar cealalta parte este reciclata si reîntrodusa în circuitul respiratiei; au o autonomie ridicata
•    cu circuit închis – în care întregul amestec respirator expirat este recirculat; au o autonomie foarte ridicata
•    cu circuit mixt - care functioneaza în circuit închis cu oxigen pâna la adâncimea de 6,5 m si în circuit deschis sau semiînchis, cu amestec respirator, peste aceste adâncimi, pâna la adâncimea de 54 m

ECHIPAMENT
Echipamentul necesar pentru o scufundare include:
•    butelii cu oxigen sau amestec gazos respirator
•    costum din neopren – protejeaza temperatura corpului
•    labe de scafandru
•    tub respirator
•    vesta compensatoare
•    centura de lestare – centura cu greutati care scade flotabilitatea scafandrului
•    vizor de scafandru – masca de scufundare
•    reductor de presiune – destinde gazul de la presiunea din butelie la presiunea mediului ambiant
•    manometru – masoara presiunea aerului din butelie
•    profundimetru – masoara adâncimea de scufundare
•    calculator de scufundare
•    pumnal de scafandru

PROGRAME PENTRU CERTIFICATE
Exista mai multe programe de începatori pe care le puteti urma, si care dupa chiar patru scufundari va dau posibilitatea sa obtineti un certificat de scafandru cu care puteti închiria butelii de oxigen sau echipament pentru scufundari. Programele sunt:
•    SDI - Scuba Diving International – ramura de agrement a Tehnical Diving International – cea mai mare organizatie de scufundari profesionale
•    PADI - Professional Association of Diving Instructors – cea mai mare organizatie de scufundari de agrement, fondata în 1966
•    NAUI - National Association of Underwater Instructors – organizatie de scufundari originara din SUA ce promoveaza siguranta scufundarilor prin educatie, fondata în 1959
•    SSI - Scuba Schools International – organizatie de scufundari ce sustine afacerile din domeniul scufundarilor si statiunile unde se practica scuba diving, fondata în 1970
•    PDIC - Professional Diving Instructors Corporation - agentie internationala de training si certificare în scufundari, fondata în anii ’60
•    CMAS - Confédération Mondiale des Activités Subaquatiques sau Federatia Subacvatica Mondiala – organizatia intenationala sub umbrela careia se afla toate celelalte organizatii, fondata la Bruxelles pe 28 septembrie 1958

Exista mai multe discutii în comunitatea scufundatorilor de agrement si scafandrilor, printre care cea despre obtinerea prea usoara a unui certificat de scafandru. De aceea recomandarea generala este sa nu va aventurati de unii singuri chiar si dupa obtinerea certificatului. Experienta instructorului sau a unei persoane avizate care va asista este întotdeauna mult mai eficienta decât orice teorie.

RECREERE
În zilele noastre, evolutia tehnologiei a redus costurile de scufundare. Scuba diving-ul a devenit o activitate de recreere populara care poate fi încercata în mai multe locuri.
Atrage persoanele prin pesajul subacvatic salbatic spectaculos, topografia diversa a locurilor sau elemente culturale si istorice descoperite sub apa.

ÎN ROMANIA
În Romania, pe lânga flora si fauna diversa de la zona la zona, se pot admira la Marea Neagra specii precum: crab, guvid, calcan, calut de mare, meduze, midii, chefal, stavrid, ac de mare si chiar delfin sau rechin. În Marea Neagra traieste o specie de rechin numit câînele de mare, inofensiv pentru oameni si care nu se apropie de tarm.

ORIGINI
Punctul de cotitura al scuba diving-ului este reprezentat de inventia francezilor Jacques-Yves Cousteau si Emile Gagnan din anul 1943, care au realizat primul echipament de scufundari numit “Aqua-lung”.

Chiar si asa, în anii ’50 – ’60 scufundarile de agrement reprezentau o activitate limitata doar celor care îsi permiteau sa îsi construiasca propriul echipament si sa treaca prin antrenamente dificile pentru a-l folosi.

Prima scoala de scuba diving este fondata în 1953 în Melbourne, Australia, însa nu existau cursuri de instructie pentru începatori.

Primele cursuri pentru scufundari profesioniste au început în 1959, odata cu aparitia organizatiei non-profit NAUI (National Association of Underwater Instructors - Asociatia Internationala a Instructorilor de Scufundari) care în 1966 se separa si are ca rezultat aparitia organizatiei pro-profit PADI (Professional Association of Diving Instructors – Asociatia Profesionala a Instructorilor de Scufundari).